De ce nu ne mai ascultam batranii?

De cateva zile stau pe ganduri si ma tot cuget la cum sa abordez acest subiect. Adevarul e ca oamenii de dupa ’90 s-au cam desprins de universul pre ’90 dar nu si de stigmatul anilor. Inca se face vorbire de mega revolutia romana, inca se fac filme care martirizeaza personaje fictive si inca condamnam cu vehementa comunismul dar ne raportam la el precum se raporteaza scolarii la factorul “x” dintr-o ecuatie oarecare. Diferenta consta in faptul ca pentru noi, astia mai mari, factorul “x” va ramane pe veci nedeterminat si va starni mereu intrigi insipide care vor face ecou in capetele goale care stau cu urechea atintita la can-can-urile din balconu’ vecin. Pe scurt, nu vom trai niciodata bucuria pe care o traieste un scolar cand il descopera pe “x”.

Nu, nu discutam despre comunism si sper tare sa nu-mi ia D-zeu mintile si sa ma apuc sa fac si eu cronici imbecile la serialul de mare succes “Revolutia din ’89“, dar am sa va povestesc despre una din chestiile cele mai interesante pe care le-am remarcat eu vis-a-vis de acest stigmat, anume faptul ca in continuare ne condamnam batranii. Nu stiu daca intelegeti ce vreau sa spun dar am sa detaliez.

Foarte multi tineri isi condamna batranii pentru trecutul lor. E plin de copii care-si condamna parintii pentru ca nu au facut scoala la vremea lor, altii care ii condamna pentru crezurile de moda veche, altii pentru ca nu au reusit nicicum sa se adapteze vremurilor si, intr-un final, condamnarea generala la care sunt supusi mai toti este faptul ca nu au facut si ei averi dupa ’89. Cred ca v-ati lovit destul de multi de aceste probleme sau le-ati vazut la alti tineri. Treaba e ca haosul generat de asa numita revolutie a lasat un gol in economia nationala care dupa ’97, cred eu, a inceput sa prinda proportii.

Am purtat zeci de discutii pe tema aceasta cu foarte multi oameni insa cei mai mult dintre ei sunt, acum, asa numitii reprezentati ai clasei pensionare. Acesti oameni mi-a povestit cu lux de amanunte cum anii ’90 au fost anii in care tineretul le-a intors spatele, i-a catalogat pe toti comunisti si au imbratisat orbeste concepte de politica si economie occidentala.

Nu vreau sa o lungesc dar in continuare, la peste 20 de ani de la marea schimbare vad o discrepanta fantastica intre generatii. Mai mult, trecerea anilor face ca aceasta prapastie sa para a fi o intelegerea tacita asupra unui subiect care frustreaza in continuare lumea. Frustrarea astea, aparent, se paseaza cu mult succes si celor mai mici.

E destul sa stai o ora intr-un birt si tot dai ascultare la o poama despre comunism de la un pici de 16 ani.

Nu stiu, cred ca trebuia sa stea cineva de vorba si cu varstnicii si sa le dea ascultare daca nu chiar crezare.

Comments

comments

5 Comments

  1. Reply
    OchiiVerzi August 12, 2012

    Foarte adevarat ce ai zis si ma bucur ca nu sunt singura care vrea sa vada si dincolo de acest voal. Am zis si ai vazut si tu … cel mai tare ma enerveaza faptul ca cei tineri sunt cei care comenteaza cel mai mult.
    Cum vine asta?
    Din auzite?
    [Frustrarea asta, aparent, se paseaza cu mult succes si celor mai mici.] … na, poftim! :))) … cum zice o vorba.

  2. Reply
    CrazyMan August 21, 2012

    Degeaba te chinui sa explici tinerilor ceva din perioada respectiva. Din pacate majoritatea specimenelor generatiei hi5, facebook si smartphone-urilor este incapabila sa disemineze informatii. De inteles alte generatii nici atat. Si tot ei se dau mereu ca fiind “generatia neinteleasa”.
    Degeaba incerci sa le explici de ce exista proverbul “Cine nu are batran, sa-si cumpere!”

    • Reply
      Gabriel Gorgan August 21, 2012

      Un subiect prea plin de stereotipuri, drept e, dar nimic nu e degeaba mai Crazy 😉

  3. Reply
    verdedeparis August 21, 2012

    Mmm.. eu sufar de o problema foarte grava care imi pericliteaza existenta zilnica mai mult decat se vede din exterior. Nu pot sa imi tin gura 🙂 Si pentru ca nu pot sa imi tin gura trebuie sa spun ca, desi inteleg fondul postului tau, pe undeva inteleg si ‘tineretul’. Nu fac parte din categoria celor care ii condamna pe cei in varsta in niciunul dintre punctele mai sus elaborate, dar cei in varsta fac ceva ce pe mine ma deranjeaza foarte tare. Stii cum se spune ca tinerii se cred Dumnezeu si au impresia ca le stiu pe toate numai ca in final sa dea cu tartacuta si sa invete lectii de viata importante pe propria piele?

    Acelasi sindrom isi gaseste culcus in teoriile celor varstnici. Am auzit de prea multe ori din diverse surse cum ‘ei stiu mai bine’. Si ma deranjeaza enorm chestia asta, mai ales in situatia poporului nostru in care 20 de ani de evolutie au fost dati pe repede-inainte (ingloband undeva la 40 de ani de evolutie la un ritm normal in care fiecare generatie are timp sa se adapteze schimbarilor). Si luand asta in considerare, e absurd sa crezi ca stii mai bine cand tu poate nu stii sa folosesti un telefon mobil, ce sa mai vorbim de internet si alte asemenea, lucruri de care nu ai cum sa scapi in zilele noastre. In plus, provocarile de toate tipurile (de la culturale la sociale la educationale etc) sunt ATAT de diferite. Cum ai putea sa ai acest ego imens sa crezi ca tu le stii mai bine pentru ca ai 80 de ani de viata? Se stie doar ca unii traiesc o viata intreaga fara a lasa nimic uman si intelept in urma lor.

    Cu sinceritate precizez ca eu sunt un suflet batran si tanjesc dupa vremuri linistite in care politetea, respectul si omenia sunt considerate must-haveurile sezonului, timpuri in care domni care poarta palarii se ridica de pe scaun atunci cand o doamna intra in incapere trag din pipa si discuta politica fara injuraturi, fara “bah p***”, timpuri in care oamenii ieseau la dans, mergeau la serata, la gradina de vara.. si mi-as da o mana sa pot trai intr-o societate asezata, cu scaun la cap, in care dragostea si sexul si nuditatea sunt lucruri intime, in care nimeni nu vede pe nimeni in costum de baie cand vrea prin niste clickuri, in care accesul la poze indecente nu e permis, in care parerile sunt gandite de trei ori inainte de a fi comunicate, in care fotografiile se fac pentru a surprinde momente, in care, in care si in care. In concluzie, desi am trairi asemanatoare in anumite privinte, nu pot sa le dau dreptate in ceea ce spui tu. Inteleg, dar nu pot sa le dau dreptate (stiu ca nu are sens :))) )

    Si pentru ca nu sunt nici eu fara cusur, recunosc: ii consider vinovati pentru lipsa de atitudine civica. Nu ma intereseaza averile si altele mai sus mentionate de dumneata (cu exceptia educatiei, aia imi place enorm), dar ma intereseaza ca nu si-au recrescut vertebrele dupa ce le-au fost rupte sau smulse si s-au lasat in deriva, plutind ca niste cadavre intr-o mare de schimbari.

    Ma scuzati, m-a luat valul :”>

  4. Reply
    Gabriel Gorgan August 21, 2012

    Azi discutam cu cineva ca nu am mai avut un comment cat un a4 de ceva timp 😉
    Mai Vdp, matale zici foarte bine. Treaba e ca de o parte din lucrurile mentionate de tine mai sus sunt stigmate care se lasa din genesatii in generatii.
    Huh! Daca eram la PC iti dadeam un reply mai elaborat.
    Poate nu uit pana ma intorc acasa dar mi-ai dat de gandit putin 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *