The Texas Hold’ em Chronicles

Si uite cum, la-nceput de weekend, ma trezesc cu nostalgii.  Nu sunt mare jucator de Poker insa  tre’ sa va marturisesc ca a fost o perioada cand seara de seara faceam masa rotunda si ne strangeam gasca serioasa, gata de innoptat la birtut. Stateam ore-n sir cu ochii-n carti si mainile pe jetoane.

Si se face un an de cand ne dadeau chelneritele afara din birtut. Asta dupa ce aveam o ora de prelungiri peste program pana spalau ele vasele 🙂

Ei bine, pasiunea a venit la pachet cu un tare fancy set de Poker si niste gingase si frumos colorate carti de Poker. Un set d-ala in geanta metalica argintie, cu maner si-ncuietori d-alea de zici ca-i valiza pentru bani proaspat spalati sau pungi de faina (if you get my point). De fiecare daca cand venea setul ala de Poker aveai impresia ca esti in Pulp Fiction si geanta va fi adusa de Nelu’ Travolta si Sammy Jackson.

Unde mai pui ca aveam doua prietene (si nu o sa va zic ca le chema Patricia si Ioana, ca nu se face) care tare se mai bucurau sa-mparta cartile. Sa mai traga cu ochiu, sa mai carcoteau, dar fara sa avantajeze pe cineva. Zic. Cred. Da mai crezi ca stiu?

Ei bine, gasca s-a spart. O parte au cerut azil politic in Timisoara, eu m-am relocat in Cluj dar tot ne mai strangem de zama de lamaie prin Arad. Nu-i mai ca vremuri, drept e. Dar hai sa nu fim lacrimogeni.

Ah, era sa uit, unii si-au incercat norocu’ in online Poker. Si au pierdut nopti si zile in fata monitorului luptand cu “dusmanu’ ” de la celalalt capat al firului. Mare isprava si online gaming industry-ul. Mno, o fi  si astao treaba mi-am zis.

Personal n-am incercat niciodata dar si acum am prieteni care-s tare incantati de tot felul de site-uri de Poker online. Treaba e ca eu nu stiu mai mult decat Texas Hold’ em. Si tare multumit is de jocu’ asta. Sincer. Are cam toate cele necesare care sa satisface (asa am vrut!) un neinitiat ca mine.

Bine mai, bine. Stiu ca mai este Double Hold’em, Omaha, Omaha Hi/Lo, 7 Card Stud sau 7 Card Stud Hi/Lo. M-am mai cizelat si eu intre timp 😉

A, si era sa uit masa verde! Doamne, doamne.

Se facea ca-n beciu unui birtut din Arad am dat peste o masa verde. Nu chiar ca masa de Poker, adevarat. Era o masa de board games, dar la board games ma pricep mai deloc. Si nici nu planuiesc sa m-apuc amu’ si de jocuri d-astea.

Si vai cat imi mai placea mie masa asta mai. Sa va mai spun ca la fiecare colt avea cate-o scrumiera metalica? Ca fiecare latura ascundea un sertar unde sa-ti poti depozita asii? Ca verdele era de-un fin sublim? Ca se-ntindeau perfect cartile pe aceasta masa? Ah, masa aia!

Ei bine, sa vezi acolo probleme. Berea curgea cum curgea, vinu’ venea cum venea si tigarile ardea cum ardea (asa am vrut!) dar timpu’, timpu’ curgea cum n-ai mai vazut si ne dadea chinta peste cap cand iti era lumea mai draga, vorba vine.

La masa asta n-am avut dealer-itele? Nu mai retin exact unde au disparut gagicele din povestea asta.

Oricum, treaba asta cu Texas Hold’em-ul e o poveste care-mi trece prin cap de fiecare data cand vad cate un jeton, o carte de joc (una faiana) sau cand pur si simplu incep sa cada frunzele si sa adie un vand de toamna pe afara.

De ce?

Pentru ca locul unde a luat nastere aceasta poveste era o camaruta unde eram doar noi. Pana cand s-a schimbat vremea si vantu’ a-nceput sa umple camera cu alti clienti. Sa-i mature de pe tereasa, daca-ntelegeti de zic. Si atunci s-a cam dus dracu’ tot fhen shuiu’, karma si zenu’, mai ales.

Da- da, alea de va povesteam acum cateva zile intr-un articol 😉

Si, da! Doamne ce bine mi-ar mai prinde un Party Poker, sa-i zic asa 😀

Comments

comments

6 Comments

  1. Reply
    OchiiVerzi September 7, 2012

    Stii cum e cand ai o problema cu ceva sau cineva si universul face in asa fel incat de fiecare data cand are ocazia iti scoate ochii cu asta? :)))
    Eu o patesc des si acum pot sa spun ca vorbesc despre poker. N-am inteles niciodata acest joc, probabil nici nu mi-am dat foarte mult interesul in a-l intelege, cunosc foarte multe persoane care adora acest joc, unii au trecut din iubire in dependenta dar .. in fine :)) … cum ziceam. Nu le am cu acest joc si unde ma intorc aud acelasi cuvant: “poker” 😀

    • Reply
      Gabriel Gorgan September 7, 2012

      Are Poker-ul farmecul sau dar pentru mine ramane un joc fain, cu conditia sa ai o companie selecta. Atat timp cat stare de spirit este una de joc, fun, barfe si pahare de chestii fine si nu una de competitie pe bani e bine 🙂

  2. Reply
    Patricia Tulcan September 8, 2012

    Vaaaai, si ce-a iesit din noptile alea de poker :)) Eu pe vremea aia lucram (si Tanase de altfel) si veneam direct de la lucru pe la 11 si stateam pana la 3 de ne injurau toate schimburile din KF :))

  3. Reply
    vienela September 10, 2012

    La 6 ani jucam poker pe bete de chibrit cu bunica mea. :))
    Dar dupa ce am descoperit jocul de rummy, tot mai rar s-a intamplat sa joc poker. Joaca sotul meu si pentru mine, pe net. Normal ca pe fise virtuale. 😛

    • Reply
      Gabriel Gorgan September 10, 2012

      Uite c-am gasit si jucatorul de poker virtual 🙂
      Ei bine, nu prea mai joc nici eu dar ma bantuie un gand 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *