Sublim, frumos si minunat. Si roz.

Citesc, din nefericire tot mai des, tot soiu’ de recenzii sau descrieri de la felurite eveniment educative, informative sau formatoare. Evenimente de tip workshop, in mare parte. Si in majoritatea acestor recenzi nu gasesc nici o informatie relevanta in raport cu evenimentu’, strict(!), sau un fir, macar(!), de informatie descriptiva. Nimic.

In schimb, ma imbaiaza blogerii astia in tot felu’ de cuvinte pufoase (ex.: sublim, frumos, minunat) pe care le ataseaza, atat implicit cat si explicit, unor termeni de specialitate (ex: comunicare, PiaR, advertising). Si ma trezesc mai nene inconjurat de fabule si povestioare frumoase de parca ar fi fost intr-o tabara de zane.

Nu vreau sa supar pe nimeni si nici sa arat cu degetu’ spre vreun blogger nu-mi propun dar fac nota(!) de faptul ca lipseste continutul/ fondul. Pot enumera cel putin vreo 4 astfel de evenimente, desfasurate in ultimele luni, despre care se vorbeste exclusiv(!) la nivel emotional. Trairi peste trairi, imbratisari peste hug-uri si obraji ticsiti cu fond de ten si ruj. Iar mai marii, relevantii revelatori, au si alte parti ale corpului ticsite cu pupaturi, nu spui care.

Drept e c-am fost nitel rautacios cu mai marii dar nu ma dezic de mica-mi rautate.

Bun. Si am concluzionat, in sinea-mi, ca se marseaza mult prea tare pe networking. Si nu c-ar fi treaba rea networking-ul asta doar ca se neglijeaza o serie de aspecte care, cu timpul, vor atrage dupa sine o serie de consecinte negative. Nu spui care.

Pentru cei care nu-s foarte-n tema cu networking-ul asta, va pot spune (pe foarte scurt) ca-i noul PCR. Si cand spun “noul PCR.” nu ma refer la partidu’ lu’ “Ceasca” (vezi Doamne), desi as putea gasi cateva asemanari izbitoare, ci ma refer la slang-ul romanesc “pile-cunostinte-relatii”. Se munceste la consolidarea unui network care serveste unor scopuri de tip marketing. Un plafon online de consumatori de chestiute. Chestiute care, ambalate-n cuvinte cheie, vand!

Si stiti care-i partea trista? Uite asta -> click!

E doar o parere. Poate gresesc. Poate!

Comments

comments

17 Comments

  1. Reply
    Delilah November 19, 2012

    Minunat și pertinentă părere:))
    Acum lăsând la o parte treaba cu bănuții poate chiar se simt bine acolo și vin acasă cu o stare de exaltare fantastică și se apucă de scris în loc să o digere până în ziua următoare.

    • Reply
      Gabriel Gorgan November 19, 2012

      Pai, digestie usoara le doresc, dar ceva-mi spune ca digera fluturasi 😉

  2. Reply
    Mihnea Iuga November 19, 2012

    Este interesant cum atâta efervescență în exprimarea angoaselor din mediul online te îndrumă în a conecta maximele comediantului Seinfeld cu corespondentul carpatic. Aa, și iar nu nominalizezi, învăluind totul într-o aură misterioasă, de metafizică chiar.

    • Reply
      Gabriel Gorgan November 19, 2012

      Eh, pe subiectu’ asta nominalu’ nu-si are sensu’, cred 😛

  3. Reply
    Călin November 19, 2012

    cred că o să mă apuc şi eu să scriu câteva rânduri despre crocodili. ăia “mititeii”, de apă sărată, de prin Australia. şi o să-i umplu de epitete de genul “sublim”, “delicat”, “suav” de nu îi mai spală toate apele oceanului 🙂

    • Reply
      Gabriel Gorgan November 19, 2012

      Calin astept cu interes articolu-ti 😀

      • Reply
        Gabriel Gorgan November 19, 2012

        App. Calin rogu-te schimba-ti unealta de comment prietene ca nu ma descurc nicicum 😉

        • Reply
          Călin November 19, 2012

          apăi nu-i aşa complicat, nu trebuie decât să zici ce ai de zis, bagi mail-ul şi site-ul (ăsta-i opţional parcă) şi îi dai cu “post comment”

  4. Reply
    Florin Ruşanu November 19, 2012

    Păi tu nu ştii că blogării profesionişt(!!) au draftu’ cu ‘un eveniment minunat organizat de….unde m-am întâlnit cu oameni minunaţi ca….şi am făcut următoarele chestii mirobolante….; apoi am testat extraordinarul produs….şi am servit….băutură pe care o apreciez foarte mult da’ nu mi-o cumpăr niciodată din banii mei….blabla. Schimbă numele şi agenţiile şi aia e. 😉

    • Reply
      Gabriel Gorgan November 19, 2012

      Bine zici Rusanule da’ pe mine ma supara ca-i educa si pe prunci in spiritu’ turmei si astia merg ca oile la tuns 😉

      • Reply
        Florin Ruşanu November 19, 2012

        Pe mine nu mă supără, numa’ aşa pot şti cine are mentalitate de oaie şi nu merită să-mi pierd timpu’ urmărindu-i behăiturile.

        • Reply
          Mihnea Iuga November 20, 2012

          Rușanu, adevăr peste adevăr grăiești!

  5. Reply
    verdedeparis November 28, 2012

    Dar de ce nu spui? Pe asta nu o pot intelege. Ce sens are sa tragi un semnal de alarma daca nu arati cu degetul? Ei au dreptul sa pupe un fund, tu ai dreptul sa arati cu degetul si sa spui ca au pupat fundul. Asa functioneaza lumea de o mie de ani. Daca isi permit unii sa minta in fata unei natii intregi pe la televizor, cred ca iti permiti linistit sa arati cu degetul. In fond si la urma urmei, asa putem scrie cu totii fara sa dam vreun nume relevant si ne ascundem dupa ‘politically corect’ adica dupa un… vorba aia.

    • Reply
      Gabi December 2, 2012

      Ie pe drum si articolele nominale.
      Stay tuned, vorba aia 😉

  6. Reply
    verdedeparis January 17, 2013

    You really have to do smt about your blog, nu imi apare nicicum o lista cu articolele in ordinea scrierii lor, tot articole din dec apar pe home page.. is it me?

  7. Reply

    […] Dupa parerea mea, starea de spirit este o chestiune personala care trebuie se fie constructiva si nu lacrimogena (vezi Doamne!) sau ridicol de admirativa. Dar despre toate astea am scris deja un articol aici. […]

  8. Reply

    […] *Nu, nu mi-au placut majoritatea articolelor aparute pe blogurile afiliate! Dar despre astfel de articole am scris deja. […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *